dumnezeu da da dumnezeu
nu v? mira?i e un copil… de lut
în singur?tatea lui
a luat o bucat? din sine
a început s? se joace cu ea
?i dup? chipul ?i asemenea sie?i
a pl?m?dit un alt copil mai mic
c?ruia i-a spus p?mânt
adic? pe limba lui cereasc? adam
i s-a p?rut c? e cam dolofan ?i urât
?i atunci a luat din el o buc??ic?
s-a jucat cu ea ?i a ie?it eva
habar nu ave?i de ce a numit-o a?a
pentru c? v?zându-se atât de frumoas?
drept mul?umire aceasta i-a strigat ave
iar ecoul a r?spuns din oglind?
i-a l?sat prin gr?dina raiului
?i cei doi au început s? se joace
firesc exact de-a ceea ce ?tiau
de-a f?cutul copiilor
cum dumnezeu se voia totu?i unic
s-a sup?rat r?u de tot ?i i-a alungat
s? li se piard? urma le-a zis oameni
copii de zeu noi oamenii mari de atunci
în joac? am construit lumea
poate de aia e cam strâmb?
dar joaca preferat? e f?cutul de copii
?i cum plagiem f?r? acordul zeului
ni se tot spune c? p?c?tuim
dar noi nu avem nicio vin?
tot timpul ?ip? copii în noi
când ne îndr?gostim unul de altul
ne îndr?gostim pentru c? a?a ne aleg ei
s? le fim mam? ?i tat?
când ne iubim de fapt nu iubim
ne copiem
chiar ?i când murim nu murim
s? nu mai avem din ce face copii
dumnezeu î?i ia lutul înapoi