Cu toat? notorietatea ?i prestigiul s?u, modelul heideggerian, potrivit p?rerii unor ilu?tri exege?i, las? impresia incompletitudinii în sensul c? fiin?a r?mâne totu?i indefinit?, iar temporalitatea umanului introdus? în problematica timpului induce insurmontabile dificult??i. Se poate spune c? nu a reu?it, Doamne, s? înl?ture separa?ia dintre Tine ?i om! Din toat? str?dania ilustrului filozof german poate… Citește mai mult »
Cum poate gr?untele de nisip s? cunoasc? muntele, cum poate pic?tura de rou? s? cunoasc? oceanul, cum poate frunza s? cunoasc? p?durea, cum poate omul s? te cunoasc? pe Tine, Doamne? Democrit, numindu-Te atom Te-a înghesuit într-o particul? unic? indivizibil?, care concentra în ea toat? ordinea. ?i a?a cum din s?mân?? ordinea configureaz? planta, atomul… Citește mai mult »
Demersul investig?rii umanului nu este, în expresia sa cea mai profund?, altceva decât o îndr?znea?? incursiune în ve?nicia timpului uman. Afirma?ia pare ?ocant? dac? avem în vedere finitudinea ?i efemeritatea aparente ale fiin?ei umane, existen?a sa sub spectrul mor?ii. Mai ales dac? în?elegem moartea drept o ie?ire din comuniune, o rupere de lume ?i neantizare… Citește mai mult »
În comportamentul nostru zilnic, obi?nuim s? consider?m cuvântul drept mijloc, instrument de comunicare cu semenii. Prin el ne exprim?m ideile, inten?iile, p?rerile, sentimentele, dorin?ele trebuin?ele ?i ne coordon?m unii cu al?ii ac?iunile în ceea ce întreprindem. Tot prin el ne percepem st?rile interioare, medit?m în fiecare moment asupra situa?iilor din jur ?i a condi?iei personale.… Citește mai mult »
Dintre toate întreb?rile ?i r?spunsurile pe care ni le adres?m, cele legate de problematica vie?ii ?i a mor?ii sunt cele mai tulbur?toare ?i cu certitudine cele mai dificile. Impactul emo?ional e determinat, poate, nu atât de incapacitatea noastr? cognitiv? de a penetra acest mister, cât de reprezent?rile ?i percep?iile pe care fiecare ni le-am format… Citește mai mult »
Iart?-m?, Doamne, pentru cutezan?a acestei întreb?ri, ?tiu c? toate se fac din ?i prin voia Ta! Hegel spunea c? tot ce e real e ra?ional ?i cum nu m? pot îndoi de realitatea Ta, nici de faptul c? m-ai înzestrat cu ceva ra?iune este fireasc? îndr?zneala. Ca „Cel ce Este” reprezin?i îns??i ra?iunea ?i, prin… Citește mai mult »
Blaga a adunat suficiente pietre spre a se face templu în împ?ra?ia în?elepciunii. Sistemul s?u filozofic, atât de seduc?tor, e construit, îns?, pe un temei ?ubred. Plecând de la atotputernicia Marelui Anonim, filozoful î?i pune problema dac? acesta nu ar putea crea entit??i egale sie?i, care ar duce la rivalitate ?i la încercarea de uzurpare.… Citește mai mult »
„Feri?i-v? de cei ce spun Libertate, Libertate, ?i o nimicesc prin faptele lor” de Lamennois Dedic aceast? str?danie camarazilor genera?iei mele. O genera?ie de sacrificiu, la fel ca toate celelalte dinaintea noastr? ?i la fel ca poporul român. Ne-am n?scut români ?i am ajuns comuni?ti – proletari, adic? interna?ionali?ti s?raci. Nimic nu mi se… Citește mai mult »
Modificarea propor?iei factorilor calitativi în defavoarea celor cantitativi în balan?a general? a puterii reprezint? o alt? muta?ie major? în fizionomia r?zboiului modern. Raportul de for?e, evaluat aproape exclusiv sub aspect numeric (cantitativ), înceteaz?, a?a cum am mai afirmat, de a mai avea rol decisiv. El tinde s? fie compensat în primul rând prin organizare, creativitate,… Citește mai mult »
Zi de groaz?, moarte ?i spaim? înv?luite în mister, zi de stupoare planetar?. O lume înm?rmurit? asist? cum avioane pline cu pasageri, împinse parc? de o for?? nev?zut? se tranform? în veritabile proiectile izbind ?i str?pungând cl?diri ?i edificii pân? mai ieri inexpugnabile pentru c? se aflau în inima Americii, ?ara cea mai puternic?… Citește mai mult »