Ceasul arat? c? este trecut bine de ora dou?zeci ?i trei. În cabinetul generalului Ilie Ceau?escu, fratele cel mai mic al pre?edintelui, aflat într-una din cl?dirile Ministerului Ap?r?rii, ?edin?a Biroului Consiliului Politic Superior al Armatei înc? nu s-a încheiat. Participarea este foarte restrâns?. Lipsesc ministrul, plecat în concediu în str?in?tate, ?i generalul St?nculescu. Cu mai pu?in de o lun? în urm? s-au încheiat inspec?iile la Armatele a 2-a ?i a 3-a, iar acum sunt prezentate concluziile. Nelini?te ?i încordare se cite?te pe fe?ele celor convoca?i. R?mas la comand?, generalul ?tefan Gu?e, ?eful Marelui Stat Major, se apropie de încheierea prezent?rii situa?iei operativ-strategice.
– A?adar evolu?iile politico-militare în regiune ne plaseaz? în coordonatele generale ale scenariului jucat în aplica?ia « Carpa?i-85 ». Numai c?, de aceast? dat?, v? re?in foarte serios aten?ia, nu mai avem în fa?? un inamic ipotetic. Este unul cât se poate de real ?i gata de a trece la ac?iune în orice moment. ?i, în plus, ne g?sim într-un raport de for?e net nefavorabil. La frontiera de est, Armata a 14-a sovietic? î?i reconsider? dispozitivul ?i, în general, în toat? Basarabia s-au observat mi?c?ri de trupe. Pe malul cel?lalt al Prutului au ap?rut forma?iuni de pontonieri. Organele de contrainforma?ii au semnalat c? jude?ele din Moldova sânt împânzite cu grupuri de turi?ti ?i sportivi veni?i de peste Prut. Sunt caza?i în mai toate marile hoteluri ori, pur ?i simplu, dorm, peste noapte, în ma?ini « Lada » noi nou?e. Foarte ciudat, cu numere mici de înmatriculare ?i aproape succesive.
În partea de vest, campania antiromâneasc?dus?, prin mijloace propagandistice ?i nu numai, de c?tre « tovar??ii maghiari », a ajuns la paroxism. ?i aici, sub pretextul desf??ur?rii unor aplica?ii, se efectueaz? deplas?ri de trupe c?tre frontiera noastr?. Fapt neobi?nuit: în apropiere, au fost amplasate numeroase mijloace de transmisiuni. Nu se semnaleaz? niciun fel de trafic radio, probabil se afl? pe frecven?e de ascultare. ?i, lucrul cel mai curios, granicerii unguri, de obicei foarte ostili, au devenit subit extrem de cooperan?i: zilnic ne « repatriaz? » grupuri masive de transfugi care au p?r?sit ?ara cu mai multe luni în urm?, unii cu peste un an. Chestiona?i, ace?tia spun c? se reîntorc de bun?voie, deoarece nu mai suport? tratamentul la care au fost supu?i în ?ara vecin?. ?i mai curios, e faptul c? majoritatea celor care revin sunt maghiari. ?tim c? au efectuat preg?tire militar? în tabere ?i centre specializate. Dinspre partea bulgar?, având în vedere nostalgia lor istoric? pentru Dobrogea, ne putem a?tepta oricînd la surprize.
Chiar ?i prietenii sârbi parc? au luat-o razna: televiziunea din Novi Sad nu mai contene?te cu glumi?e, ironii ori comentarii r?ut?cioase privind politica noastr? de dezvoltare în profil teritorial ?i în problema minorit??ilor. S-au înmul?it ma?inile cu num?r str?in care circul? în toat? ?ara. Membri ai ambasadelor occidentale efectueaz? adev?rate turnee, în special în Transilvania. Se observ? o agita?ie suspect?, un continuu du-te vino…
Toate elementele prezentate duc la concluzia c?, împotriva ??rii noastre, se preg?te?te ceva. E greu de spus dac? e vorba de o agresiune a?a cum s-a f?cut în ‘68 în Cehoslovacia. Poate c? ne-a venit vremea! Invazia la care ne a?teptam atunci a fost numai amânat?.
Armata român? a trecut la preg?tirea ap?r?rii în condi?iile « Ipotezei Z »: s-au transmis dispozi?iuni preliminare; toate convorbirile radio se desf??oar? în secret; a fost ridicat? capacitatea de lupt? a unit??ilor ?i marilor unit??i operative cu o treapt?; for?ele de ap?rare antiaerian? a teritoriului se g?sesc în dispozitiv permanent ?i în stare de preg?tire de lupt? num?rul unu; au fost alertate trupele de gr?niceri ?i s-a intensificat cercetarea în adâncime am înt?rit ap?rarea aerodromurilor, inclusiv a celor pentru zboruri utilitare; în aer s-a instituit serviciul de patrulare permanent?; sunt actualizate planurile de mobilizare.
S? o scurtez tovar??i, c? ?i a?a am vorbit mult: se aplic? m?surile pe care le cunoa?te?i. M? opresc aici ?i v? reamintesc c? toate informa?iile pe care vi le-am comunicat sunt strict confiden?iale. De aceea am convocat un num?r atât de restrâns de tovar??i. Voi mai interveni când va mai fi cazul! Tovar??e general Ilie Ceau?escu, eu am terminat prezentarea!
– Mul?umesc! Ei, ce e ? Gata… v-a?i speriat ? Observ pe fe?ele unor tovar??i îngrijorare, preocupare. Asta nu e r?u, dar nu este cazul s? ne panic?m! Suntem militari, deci preg?ti?i pentru astfel de situa?ii. Destul cu angajamente, se apropie vremea faptelor. Ne facem datoria fa?? de ?ar? ?i meseria pentru care ne-am preg?tit toat? via?a! A?a e tovar??u Dând?reanu? V?d c? a?i amu?it cu to?ii. Tovar??e Gu?e, i-ai speriat r?u de tot! Eu ce s? v? mai spun, f?r? s? v? sporesc ?i mai mult nelini?tea ? Nu e cazul s? dramatiz?m, dar nici s? ne prefacem c? nu vedem ce se întâmpl? în jurul nostru!
Putem afirma, tovar??i, c? situa?ia este cât se poate de grav?. Similar?, din multe puncte de vedere, celei din august 1968. Cunoa?te?i c?, de mai mult? vreme, se fac presiuni asupra noastr? în leg?tur? cu perestroica. Nu mai este cazul s? v? reamintesc despre vizita tovar??ului Gorbaciov aici. P?rerea partidului nostru v? este cunoscut?. Ceea ce se face la Moscova duce la sl?birea ?i poate chiar pr?bu?irea socialismului. Însu?i primul ministru al Angliei a recunoscut c? perestroika înseamn? capitalism curat. S? sper?m c? la Kremlin mai sunt destui tovar??i lucizi. A?a cum a?i aflat ?i din prezentarea ?efului Direc?iei Informa?ii, împotriva României se preg?te?te un uria? complot cu largi ramifica?ii interna?ionale. În fa?a acestei agresiuni, a? numi-o deocamdat? disimulate, suntem singuri. Deci, trebuie s? facem fa?? exclusiv cu for?e proprii. Abia acum, dup? atâ?ia ani, putem constata pe viu cât de important? a fost adoptarea doctrinei na?ionale de ap?rare. Inamicii no?tri vor avea parte de un r?zboi al întregului popor. De la ?oimii patriei pân? la cei afla?i în retragere, în formele organizatorice prev?zute în Legea 14, ne vom servi patria. Cu propriul sacrificiu dac? situa?ia o va cere, tovar??i! ?eful Marelui Stat Major, persoana cea mai autorizat?, v-a informat destul de am?nun?it cum st?m.
V? asigur c? nu este vorba de niciun fel de exagerare, lucrurile au fost prezentate cu mult? grij?. Invazia este iminent?, dar, probabil, nu se va mai face ca în Cehoslovacia. Ne a?tept?m la provocarea unor tulbur?ri în interiorul ??rii pentru a se crea dezordine ?i haos. Adic? pretextul ideal pentru o interven?ie militar? « fr??easc? »! M? gândesc la unele grupuri ?ovine ?i iredentiste din rândul popula?iei maghiare, la unele zone miniere ori… ?i în Moldova e posibil s? se încerce ceva. Nu este exclus, chiar de ziua na?ional?! Serviciile de contrainforma?ii apreciaz? drept zone sensibile Timi?oara, Târgu Mure? ?i Ia?i. Dar mai pot fi ?i altele. Bineîn?eles c? se lucreaz? pentru detensionarea acestor poten?iale focare ?i a altora, prin mijloace politice ?i prin cele ale muncii informative. Se fac ?i în afar? eforturi diplomatice. Armata va interveni numai dac? frontierele ne vor fi for?ate. ?i, eventual, dac? nu se va reu?i men?inerea sub control a situa?iei interne. În zonele proprii de responsabilitate, conform regulamentelor în vigoare, armata va prelua conducerea asupra for?elor locale. Acum o s? vedem pe viu materializarea conceptului “fiecare localitate – cetate de munc?, lupt? ?i ap?rare|”. În zonele pe care temporar nu le vom mai putea controla se va activa sistemul de rezisten?? na?ional?. Dar repet, înc? mai sunt speran?e de prevenire, de rezolvare pe alte c?i. S? fim, totu?i, preg?ti?i pentru orice eventualitate.
– M? scuza?i… foarte bine a?i punctat, tovar??e general! Vreau s? atrag din nou, în cel mai serios mod posibil, aten?ia ca unit??ile militare s? nu se lase antrenate în posibile tulbur?ri sociale. Nu este exclus s? fim provoca?i. S? nu ne l?s?m antrena?i, tovar??i! R?spundem absolut regulamentar, în condi?iile legii ?i ale consemnului, în fiecare caz în parte, doar dac? suntem ataca?i. În caz de tulbur?ri intervin for?ele de ordine, g?rzile patriotice ?i ceilal?i. Sunt cu ochii pe noi, tovar??i, atâta se a?teapt? ! S? nu gre?im ?i s? cre?m pretextul… V? rog s? face?i totul ca s? nu le d?m motive de interven?ie. V-a?i dat seama c? nu întâmpl?tor zonele cele mai sensibile sunt Timi?oara ?i Ia?i. Gândi?i-v? ?i dumneavoastr?, ele se afl? în ariile de responsabilitate ale celor dou? armate cu care particip?m la Tratatul de la Var?ovia.
– Ave?i dreptate, tovar??e Gu?e ! Deci a?i re?inut, tovar??e general Ro?u ?i tovar??e general Dând?reanu. Armatele dumneavoastr? vor fi probabil în prima linie. Bine ar fi s? nu fie cazul. Dar preg?tirile trebuie f?cute din timp ?i în cele mai mici am?nunte. Cu grija necesar?, bineîn?eles, f?r? zarv?, în cel mai des?vâr?it secret. S? nu atragem prin nimic aten?ia. Nu informa?i ?i nu avertiza?i personalul pân? nu este cazul. Deocamdat? proceda?i ca la exerci?iu ?i atât. Revede?i planurile pentru alarma de lupt?, face?i antrenamente discrete pentru aducerea rapid? a cadrelor, dar nu ne apuc?m acum s? panic?m lumea ! Vor veni s? v? ajute ?i generali ?i ofi?eri superiori din Minister. Nu mai e vorba de un control ?i, în niciun caz, ei nu vi se vor substitui dumneavoastr?! R?spunderea este a fiec?ruia!
– Tovar??e colonel Sava, dumneavoastr? pân? acum, a?i fost direc?ional pentru Armata de la Craiova. Am discutat ?i cu tovar??ul Gu?e ?i am c?zut de acord s? merge?i la Ia?i. A?i mai fost acolo, cunoa?te?i unit??ile ?i sunte?i cunoscut. Dac? am trimite un general am atrage aten?ia. Ve?i avea toate împuternicirile necesare. Mâine, deja, s? fi?i acolo ! Îmi raporta?i, numai mie personal, prin TO! Inainte de plecare o s? mai st?m de vorb?.
– ?tie ce are de f?cut, tovar??e general Ilie! Am discutat personal cu dumnealui, e pus în tem? ! Detaliile le va primi la momentul potrivit.
– În cazul ?sta… ia uite cât ne-am lungit ! Da… Ar fi bine s? merge?i s? v? preg?ti?i ?i mîine diminea??… cu primul tren. Nu v? lua?i armament asupra dumneavoastr?. La nevoie veti primi în zon?! Vede?i c? o s? vin? acolo ?i cineva de la Comitetul Central!
– Am în?eles !
– Gata… merge?i ?i s? ne revedem s?n?to?i ! Mai ave?i ceva, tovar??e Gu?e ?
– S? fac? ce i-am spus eu! La momentul potrivit o s? primeasc? noi preciz?ri.
– A?i re?inut… Drum bun!
– Servesc patria !
A trecut pe la ofi?erul de serviciu ?i a chemat o ma?in?. La ora aceea, autobuzele ?i tramvaiele nu mai circulau. Str?zile erau aproape pustii. Ici – colo cîte o lumini?? mai sp?rgea bezna. « Parc? ne-am afla sub asediu. Doamne ce-o fi? Chiar nu va mai apuca Cr?ciunul ? Voi mai revedea Capitala ? Nevasta… copiii… poate îi îmbr??i?ez pentru ultima oar?. Ce le voi spune ? Trebuia s?-i fi dus la ?ar?. Nu am apucat m?car s?-i mai vizitez pe b?trâneii mei! Tata va în?elege, dar mama… Bine c?, totu?i, am recunoscut zona. Sau… nu e bine deloc. Altfel poate trimiteau pe altcineva. »
Gândul îi zbur? repede c?tre ceea ce avea de f?cut: trebuia mutat urgent regimentul de infanterie, redislocate tancurile… Nici nu-i anun?ase pe cei de la Ia?i s?-i trimit? o ma?in? la gar?. Erau atâtea probleme de rezolvat. Îi va mai ajunge timpul ? Îi reveni în minte întâlnirea de la Buz?u cu ?eful Marelui Stat Major…
“- Aoleeoo, dac? n-aveai santinel? la u?? te fura inamicu’ cu documente secrete cu tot!
– Am onoarea, domn’ general ! Nu-mi fac griji, m? p?zesc b?ie?ii mai dihai ca pe moa?tele sfântului Dumitru.
– Poate vrei s? spui Sfântu’ Sava, m?… patronul spiritual al Buz?ului. Sunte?i cumva neamuri ? Da, ai dreptate, am uitat c? te mai cheam? ?i Dumitru. Las?, m?, c? ai timp s? ajungi ?i moa?te!
– Doamne fere?te! La cât sunt de p?c?tos… Am copiii mici, nevasta înc? tân?r?… Nici nu ?tiu s?-mi scriu testamentul. ?i a?a nu am ce l?sa…
– S?-i ?in? ?l de sus s?n?to?i! Zi… concret, ce faci tu aici ? Înc? nu ai aflat c? am trecut pe economie la curent ? Ai aprobare s? lucrezi peste program ? Cine pl?te?te lumina…
-Ce altceva ?tiu s? fac ! Servesc patria !
– ?i, m? rog, cum o serve?ti ? La foc cu foc… Ori la foc automat ?
– Raportez: la foc continuu de când m? ?tiu. ?i sâmb?ta ?i duminica ?i în zi de s?rb?toare…
– Ahaa! Da’… mai pr?jit? sau mai în sânge ?
– O servesc în uniform?!
– Ei naa ! ?i dac? ar trebui s?-?i dai uniforma jos ?i s? o serve?ti a?a, pu?in mai în sânge ?
– M-a?i în?eles gre?it. Voi fi eu din stirpea lui Dracula, da’ vampir nu sunt ! Am priceput, îns?, aluzia. Voia?i s? spune?i… pu?in însângerat?. S? ne fereasc? cel de sus, da’, dac? al?ii o vor face, « bucuro?i le-om duce toate » !
– Ai mare dreptate, vampiri sânt al?ii. Mul?i ai dracu’… « cât? frunz? ?i cât? iarb? »! ?i nu ?tiu cum i-om stârpi.
– Tovar??u’ v-ar r?spunde: ca la Rovine, ca la C?lug?reni…
– Mai bine s? n-ajungem! Da, pe bune, aici la Buz?u sânt cele mai frumoase femei de pe p?mânt… ?i tu stai ca un c?lug?r în chilia asta… Tare mândr? ar fi nevast?-ta dac? ar ?ti ce b?rbat are! M?i, chiar nu te tenteaz? nimic?
– Om sunt ?i eu, da’ ce s? facem… Etica proletar?, tovar??e general! Codul…
– Mai d?-o dracului de etic?, ne trece via?a… Ce ?tim noi, ??tia din popor, care am ajuns, ce-am ajuns de la coada vacii despre ea… Noi suntem oameni normali, m?i! Etica e pentru ?ia cu sânge albastru.
-A?a o fi … da’ dac? afl? tovar??u’!
– Cred c? încep s? te pricep! V?d c? munce?ti, munce?ti… Da’, m?car ?tii ce faci aici? Ori e?ti ?i tu vreun soi de Sisif, din ?sta modern… Doamne ce nu-i pot suferii pe cazarmagii!
– Da… dar cu alde ??tia se face cincinalu’ în patru ani ?i jum?tate! Cred c? mi se potrive?te de minune gluma aia cu: „Doamne, fere?te-m? de prostul harnic!” Încerc s? împac ?i capra, ?i varza ?i s? adun la un loc, într-o form? cât de cât coerent?, apa ?i uleiul!
– A?a s? faci!C? de-aia te-a-nv??at partidu’ filozofie ?i logic?… ?i etic?! Chiar a?a de r?u e, m?i?
– Ei, nu! ?ti?i cum se spune: “ Doamne, fere?te de mai r?u!”
– Pe bune! Tu ?tii de ce e?ti aici?
– Sigur! Ca s? negociez cu colegul meu de la cap?tul cel?lalt al firului! Noroc c? s-a inventat telefonul…
– E?ti prea subtil pentru mine. B?, tu chiar ai uitat c?, chiar dac? am ajuns inginer, eu tot tanchist am r?mas?
– Da’ da un tanchist care a zburat pân? în varful piramidei! Era vorba despre colegul meu de la Craiova care, în timpul acesta, face exact ceea ce fac eu, dar cu armata de care r?spund. Îmi creioneaz?, într-un fel, viitoarea biografie. C?, dac? ?la scrie aiurea, m? trece tovar??u’ Ilie Carpa?ii!
– Extraordinar! ?i tu poate procedezi la fel cu armata lui… Ce s?-i faci, m?? Încurcate sânt c?r?rile politicii de cadre. N-ai auzit ?i tu de rotirea aia… pe care n-o pricepe nimeni?
– Ba da… Dar ?i mie îmi dep??e?te posibilit??ile. În cazul de fa??, chiar e ceva paranormal la mijloc. Un rachetist ?i un aviator hot?r?sc, din condei, soarta a dou? armate de uscat!
– Haa… haa… ha! Stai, b?, c? nu-i cel mai r?u! S? vezi când o înc?pea avia?ia pe mâna unui tanchist! C? doar ?tii c? noi ??tia sântem “blinda?i” la cap ?i „vedem lumea prin vizor”! Tu m?car ai f?cut filozofia… ?la,aviatoru’… a v?zut lumea de la în?l?ime.
-No coment! Da’ r?mân în cea??.
– B? b?iatule, tu nici m?car nu ai deschis u?a frigiderului s? vezi ce minun??ie ai aici. N-ai auzit despre ospitalitatea buzoienilor? Ia f? o pauz? ?i s? degust?m din licoarea asta! Uite c? ai ?i pahare… Î?i garantez eu c? e de pe vremea dacilor! De via de aici i s-a f?cut mil? chiar ?i lui Deceneu: a iertat-o!
– Am onoarea dom’ general! În cinstea dumneavoastr? ?i… pentru rezultate superioare în preg?tirea de lupt? ?i politic?!
-A?a, a?a! Eh, am dreptate? Cum e?
– Sincer… nu m? prea pricep! Licoarea care se bea pe la mine ?i cu care se aghezmuie?te, din când în când ?i tata, se face din zarz?re ?i dude.
– Hai, m?i omule, ia mai cu spor! Doar a?a îi sim?i gustul. Când s-o termina, o s?-?i par? r?u. Da’, dac? vrei s? înjuri pe cineva pentru c? e?ti acum aici po?i s? o faci. Îl ai în fa?? pe vinovat. Eu te-am cerut pentru misiunea asta! ?tii cum e: din ra?iuni de ordin superior! Mai e ceva neclar?
– Sânt luminat ca întunericul de la baza l?mpii. Încerc s? în?eleg, da’ tot nu pricep: de ce vre?i neap?rat acuma s? m? mai ?i îmb?ta?i?
– P?i… cum e aia, m?? Vorba fran?uzului, ca s? tr?ie?ti „la vie en rose”! Hei, tinere, face parte din preg?tirea ta pentru viitor. ?tiu c? v? ?ine tovar??u’ Ilie ca pe ni?te c?lug?ri. De, sânte?i elita armatei, m?i! V? cre?te s? ne lua?i locul. Fiecare mare comandant trebuie s? fie ?i om politic… Mi se pare c? nu întâmpl?tor ai ajuns colonel cu vreo patru cinci ani mai devreme.
– Pre?ul este îns? uria?. Ni se servesc zilnic, în doze substan?iale, „critici constructive”, dar, mai ales „etic? ?i echitate socialist?”… Cât cuprinde!
– Aiurea, dac? ?i voi v? mai l?sa?i îndoctrina?i… Apropo, la orele alea târzii când te convoac? la, cum le ziceai, m?i? Ahaa!… „dezbateri ideologice”… Vrei s? spui c? o face?i a?a… pe uscat?
– Nu chiar pe uscat. “Dezbatem” în fa?a unei cafele ?i a unui gius.
– Asta trebuie s? te flateze, m?i! Înseamn? c? are planuri mari cu tine. Nu vrea s? te strice.
– ?ti?i treaba aia cu oamenii care fac planuri ?i Dumnezeu râde! Pân? atunci m? coco?eaz? cu sarcini. ?i, cum spuneam, cu critici cât s? nu pot duce! Îmi pune în cârc? tot ce se întâmpl? în armat?, de parc? eu a? fi ministru.
– Te preg?te?te, tinere, te preg?te?te! Sau, mai bine spus, te c?le?te! Cine ?tie ce vremuri or s? vin?… Noi ??tia ne cam ducem.
– Vorbi?i de parc? a?i fi uitat c? sânte?i cel mai tân?r general din armata român?. Dar ave?i dreptate: ne c?le?te! Exact a?a cum se c?le?te ?i pe dumnealui la minus dou?j’ de grade, ziulica întreag?, cu mantaua pe umeri în hon?n?ul ?la de birou. Asta în timp ce, în cabinetul de sub el, generalul St?nculescu ?i-a b?gat toate „utilajele”, aduse din str?in?tate, în priz?. ?i ?ade în c?ma?? ca în saun?. Ce s?-i faci, dumnealui e… de vi??! Prostimea s? economiseasc?!
– Ce vrei, m?i, ?sta e ?mecher mare! A pus tovar??a ochii pe el ?i din Victora? nu-l mai scoate. Dar, m? rog, fiecare cum î?i a?terne a?a doarme!
– La câ?i bani aduce de pe arme… Probabil c? î?i mai permite ?i câte o mic? aten?ie de pe-afar?. ?i ?ti?i cum e: femeile sânt sensibile! O h?inu?? de blan?, un parfum bun, o bijuterie…
– Am mai auzit ?i eu câte ceva… da’ parc? tot nu-mi vine s? cred.
– Da’ l?sa?i, c? nici dumneavoastr? nu sta?i r?u! Proasp?t membru în Comitetul Central… Cred c? ?i acolo sânte?i cel mai tân?r! M?car despre asta nu se mai poate bârfi. C? de, în vârful partidului nu mai avea cum s? v? propulseze n??icu’ Milea!
– Aha, ?tiu unde ba?i! Dar ai dreptate, nici nu am avut timp s?-?i mul?umesc… M?i, s? ?tii c? nu am schimbat un cuvin?el din discursul ?la. Aaa, ce m-am mai chinuit s?-l citesc! M-am antrenat la oglind?… a?a cu intona?ie! Aproape l-am recitat. Da’… uite! Ca recuno?tin??, hai s? mai lu?m câte un p?h?rel din pietroasa asta grozav?!
– S? tr?i?i! Îns? iar m? surprinde?i! Credeam c? le ave?i mai mult cu t?ria. Spunea?i, cândva, c? a?i f?cut antrenament special ca s? rezista?i la întâlnirile alea cu ru?ii… Ne cam bag? ?i acum sub mas? cu palinca noastr? cu tot!
– D?-i, m?i, în pizda mamii lor! Înghit pastile cu pumnul, de-aia se dau mari… Cu t?ria am luat-o cât am fost la Târgu Mure?. Î?i dai seama, s-au pus ?ia cu p?linca pe mine… A trebuit s? m? adaptez, da’ tot nu pot spune c? m? compar cu campionii. Da’, stai a?a c? mi-am amintit: abia a?teptam s? mai discut?m despre teoria aia a ta… cu psihologia poporului român. Îl contraziceai pe… cum îl cheam? m?? Pe Dr?ghicescu!
– Dac? ar fi s? am dreptate…?i pe el ?i pe Motru. Dar v?d c? nu a?i uitat-o! Atunci nu prea era?i de acord…
– Ei, nu chiar a?a… Nu prea pricepeam: de ce-i consideri pe ardeleni „inteligen?a neamului”? ?tii c? ei cujet? a?a… mai la relanti. Da’ abordarea aia a poporului român ca o fiin?? unic? mi se pare formidabil?. N-am mai întâlnit-o la nimeni a?a explicitat?.
– Da… spuneam c? form?m o singur? fiin??: ardelenii sânt mintea, moldovenii afectivitatea… mai bine zis sufletul, iar muntenii voin?a. Între timp, am mai reflectat ?i, poate, mai corect ar fi s? spunem despre ardeleni c? reprezint? în?elepciunea. Au înv??at atâta supravie?uire cât au stat, s?rmanii, sub ocupa?ie c? acum î?i rumeg?, cu atâta grij?, fiecare gând înainte de a-l rosti…
– Ai dreptate, poate c? ei sunt în?elep?ii, moldovenii sunt mai sentimentali… Porumbescu, Enescu, Eminescu, Luchian… Noi sântem, dracu, mai z?lta?i, mai explozivi. Nu întâmpl?tor ne zic ardelenii, în special ungurii, sudi?ti, reg??eni. Suntem mai n?valnici, mai intempestivi… Ai mare dreptate: sântem voin?a neamului! De la noi a pornit elanul din care s-a n?scut România Mare. Mihai Viteazul numai în sud putea s? apar?. Numai ni?te nebuni puteau s? treac? Carpa?ii ?i s? fac? ce au f?cut la Alba Iulia…
– Dumneavoastr?, în schimb, buzoienii reprezenta?i un tip mai aparte de oameni. Mai echilibra?i… Sunte?i la confluen??… la Întorsur?.
– ?mechere… Nu e nevoie s? m? perii!
– Nu, pe bune… Dar nu ?tiu dac? la altceva v-a?i gândit. De pild?, de ce e capitala la Bucure?ti?
– Ei, na, pentru c? de-aici r?sare soarele! Pentru c? de-aici s-au f?cut toate Unirile! Dac? noi, muntenii, nu-l alegeam pe Cuza, adio Unire!
– E adev?rat, dar mai este ceva la care poate nu v-a?i gândit: f?r? s? ne umfl?m în pene, sântem singurii care ne-am p?strat, hai s? zicem, legitimitatea politic?. Ia gândi?i-v?: din ce le-a l?sat ?tefan, moldovenii au pierdut mai mult de jum?tate. Cine ?tie când vom mai recupera Basarabia ?i Bucovina. E drept c? au ?i ei o palid? satisfac?ie: Kremlinul este p?zit de divizia „Dimitrie Cantemir”. ?tia?i?
– Pe bune? Habar n-aveam…
– Ardelenii, la rândul lor, au pierdut Maramure?ul istoric ?i jum?tate din Banat.
– Vezi m? cum e ?i politica asta… Cât i-au datorat austriecii lu’ Maniu, îi p?pa Bella Kun… Iar dictatul s-a semnat la ei.
– Mda… Singurii care ?i-au p?strat tot ce au avut ?i au mai adus ceva la trupul ??rii, e vorba de Dobrogea, sântem noi, muntenii. Deci…
– Ai mare dreptate, b?! Nu-mi trecea prin cap. S? bem atunci pentru asta! Ce chestie… Uite, b?, chiar nu m? gândisem! ?tiam eu c? e?ti de?tept, da’ asta mi-a pl?cut, cu asta m-ai f?cut zob. M? surprinzi, de fiecare dat?, cu ceva, tipule! De-aia te ?ine în bra?e tovar??u’ general Ilie. E?ti tân?r, ?colit… înfipt bine, la vârful armatei. Î?i vine curând ?i ?ie rândul! ?tii cum e cu rezerva de cadre… Numai c?, dracu’ ?tie, dac? o s? mai ai peste ce s? ajungi ministru.
– Hopa, c?zur?m în can?arola cu melancolie! Dac? a? fi nepoliticos, v-a? ruga s? fi?i mai explicit.
– Cum, m?, vrei s? spui c? nu te-a instruit, tovar??u Ilie, la plecare, cu ce o s? faci aici?
– Ba da, mi-a explicat cât de grozavi sunt istoricii ?i cât de… inutili sunt filozofii!
– Ha, ha,haaa… una dintre celebrele confrunt?ri! ?i… l-ai pus cu botul pe labe, c? doar tu e?ti… stai cum spuneai? Da, da… slujba? în serviciul în?elepciunii!
– Atât mi-ar fi trebuit! De?i, s? ?ti?i, c? nu e ranchiunos. Mi-am luat inima-n din?i ?i i-am zis, în schimb, c?, dac? eu eram generalul, îl trimiteam s? înve?e filozofie!
– Bravo b?!… Încep s? te recunosc amice! Da’ nu uita c? el va r?mâne drept p?rinte al istoriei militare a poporului român.
– Dac? îl las? Pericle!
– Aha, cred c? pricep unde ba?i!
– La poarta Destinului! Dar cred c? voi sta, a?teptând ca prostul, s? mi se deschid?. La fel ca personajul ?la al lui Kafka…
– Hmm! ?i în timpul ?sta dumnealui termin? de scris cronica, dup? chipul, asem?narea ?i la ordinul lui…
– Pericle, bineîn?eles! Da… numai s? mai apuce. Dac? afl? tovar??a cât de mult o iube?te…
– Ei, nu mai spune… ??tia chiar nu se înghit deloc! Mai ?tiam ?i eu câte ceva. Din cauza lui St?nculescu? ?sta îi d?, când vrea el, cu tifla ?i ministrului…
– Nu cred, personajul e totu?i o biat? slug?… Mai degrab?, mici ciond?neli, ca între cumna?i. La mesele festive, cumn??ica o a?eaz? lâng? ea pe madam G?inu?e…
– Aha, m-am prins! ?i firesc, so?ul, subordonatul fr??iorului pre?edintelui, ?ade aproape în capul mesei.
– Exact! În acest timp dumnealui, domnul general, ditamai omul prin care partidul conduce Armata, î?i caut? un loc, împreun? cu consoarta, pe undeva pe la vreun col?i?or de mas?.
– Ce s? faci, a?a e când cumn??elele nu se sufer?. ?i… pe bune: când ai fost trimis aici, tovar??ul general Ilie nu a discutat nimic cu tine?
– Nici nu era în ?ar?.
– Atunci mai gust? un pic, o s? ai nevoie… Hai s?-?i zic eu câte ceva! Inspec?ia asta nu e una din aia clasic?, obi?nuit?. Ezit un pic, pentru c? nu ?tiu cât de mult ai tu acces la informa?ie.
– Cred c? mai mult decât mi-a? fi dorit. În ultima “dezbatere” în doi, cu vreo lun? înainte de Congres, am încercat s? descifr?m viitorul socialismului. Nu am c?zut de acord asupra unui singur lucru. Dac? Gorbaciov o s?-i pun? sau nu gorni?ti când va fi îngropat!
– Dac? ar fi dup? Gorbaciov… E?ti nebun! Chiar în termenii ??tia discuta?i?
– Dincolo de morga oficial?, s? ?ti?i c? e un tip surprinz?tor de deschis. De pild?: i-am povestit vreo dou? ore despre convergen?a sistemelor. El o ?inea una ?i bun? cu eurocomunismul ?i modelul chinez ca variante la formula clasic?.
– ?i… Ai r?spuns: „S? tr?i?i am în?eles!”
– Ba deloc! Mi-am dat seama c? m? provoca. Îi pl?cea ce scotea de la mine. Se pare c?, la un moment dat, i-am atins o coard? sensibil?, n-am aflat care… S-a înfuriat! A umblat prin unul din fi?ierele alea ale lui ?i mi-a pus în bra?e un mald?r de sinteze de la Direc?ia Informa?ii. Cred c? nici nu le citise pe toate, fiindc? mi-a cerut s? i le povestesc a doua zi.
– Aha, deci ai aflat despre ce este vorba!
– Nu eram nici eu coborât din Eden. Mai umblasem pe ici, pe colea. Dar mi s-a f?cut totu?i p?rul m?ciuc?. Mai bine nu aflam! ?titi chestia cu, ferici?i cei s?raci cu duhul! Da popii nu o interpreteaz? corect.
– Ai las?-m?! Iar m? minunezi cu vreo cugetare a ta.
– Serios! E vorba doar de ceva mai mult de o virgul?. Tradus corect e „ferici?i ?ia s?raci, dar care au duh”. Deci s?rac dar nu prost!
– Cred c? te define?te. De?i voi ??tia… Stai nu-mi spune… Na, c? nu-mi aduc aminte!
– Noi, dâmbovi?enii… lungule?enii…
– A?a, a?a… cartofari, v?rzari… Ave?i ni?te case pe-acolo! B?, da s? ?tii c? s?mân?a d? varz? o lua?i de la Buz?u!
– Bineân?eles! V-am mai zis c? aici e centrul energetic al lumii…
– Cine ?tie… Deci, revenind la oile noastre, cam a?a st?m.
– Din contr?, eu nu stau de loc. De aici mi se trage! A început alerg?tura… A trebuit s? m? pun în fruntea unor brig?zi ?tiin?ifice ?i s? cutreier toat? armata. S?li arhipline… Îi provocam ?i apoi începeau întreb?rile ?i comentariile. Ne-a prins ?i ora un?pe noaptea ?i oamenii nu se mai îndurau s? plece. Ascultam ce spun. Încercam s? descifrez starea de spirit. Au urmat ie?iri afar?… M-am trezit trimis, aiurea, a?a de unul singur pe la polonezi, cehi, bulgari, nem?i…
– Ce s? faci acolo?
– S? în?eleg, dincolo de îmbr?c?mintea oficial?, ce sentimente îi anim? fa?? de noi. Formal, m-am dus s? le explic de ce am fost nevoi?i s? adopt?m arhicunoscuta noastr? pozi?ie în Tratat. Le-am ar?tat harta României Mari… ?i le-am povestit cum ungurii, ru?ii ?i bulgarii, sârbii ?i-au t?iat câte o felie din „pâinea” româneasc?. Când le-am ar?tat slovacilor o hart? cu planurile revizionismului maghiar, nu m? mai l?sau s? plec.
– E?ti mare tipule! ?i eu care nu prea ?tiam cum s? te iau. Da’ nu le-oi fi ?tiind tu chiar pe toate!
– Numai prostul le ?tie pe toate. Înv??atul are o p?rere, iar în?eleptul numai un punct de vedere.
– ?i, m? rog… Care e punctul t?u de vedere?
– Dac? informa?iile sunt reale: c? e posibil s? intr?m într-un rahat mare de tot. Din care nu vom ?tim cum s? mai ie?im. În urm? cu vreo dou? s?pt?mâni, am fost pe la ?ar? la ai mei. Era fierbere mare printre ??rani… Circula, a?a din gur? în gur? ?i pe ?optite, zvonul c? Pericle nu ar mai apuca s? m?nânce ?orici de Cr?ciun.
– Vezi, m?? Deci a ?i început… Cred c? o s? avem serios de lucru.
– Pe undeva prin vârfurile geopoliticii planetare ne-o fi iubind ?i pe noi cineva…
– Pe dracu!
– Eu m-am n?scut la coada vacii, nu profet! Dac? nu veneau comuni?tii, cu posibilit??ile lu’ tata, ajungeam, în cel mai bun caz, cultivator frunta? de cartofi. E clar c? lumea se schimb?… Cineva, undeva, se pare, a redesenat harta lumii. M? întreb dac? pe noi nu va fi uitat s? ne treac?…
– Ce s? spun! V?d c? e?ti mai “optimist” chiar ?i decât mine. ?i ce f?cem, m?? Ne l?s?m du?i a?a ca vita la t?iere? Iar hot?r?sc al?ii pentru noi?
– Nu ?tiu ?i-mi cer scuze… Nu sunt nici ministru, nici ?eful Marelui Stat Major. Cred c? în curând acestea or s? fie cele mai nenorocite func?ii. ?ti?i bancul care circul? dup? vizita lui Gorbaciov…
– ?la în care tovar??a îl întreab? de ce îl pupa a?a afectuos rusul… ?i el îi r?spunde: „Eu de ce te pup pe tine seara, înainte de culcare?”
– E nevoie de ceva mai mult? intona?ie…
– E tragic ce se întâmpl?. Da’ î?i spun eu ce o s? facem… M?, eu sânt buzoian… Mama, nu o fi fost ea chiar Vrâncioaia, dar mi-a dat s? sug nu numai lapte, ci ?i sânge de-?sta. Licoarea din paharu’ asta e sângele dacilor, ?i al lu’ tata mare, ?i al lu’ tata… ?i n-or s?-l bea, m?, ru?ii! O s? murim cu ei de gât!?ara ?i poporul ?sta nu au cum s? piar?! Au trecut atâ?ia peste noi ?i sântem tot aici. Da, ?tiu c? azi numai cu vitejia nu faci mare brânz?… C? e nevoie de minte. Trebuie doar s? fim mai de?tep?i ca ei, m?! Sânt oameni, ca noi, ce dac? e superputere… ?i am început s? ne preg?tim, m?, s?-i a?tept?m. O s?-i primim cum se cuvine! Discutam c? noi, muntenii, am f?cut România Mare. ?i o s-o ?inem cu din?ii, m?! Da… da, am început preg?tirile. Asta voiam s?-?i spun!
– S? mai gust?m atunci din sângele str?mo?ilor! Aveau dreptate ?ia, cu Dracula, c? sântem un pic vampiri.
– M?, de ce crezi tu c? am inspectat a?a, deodat?, armatele astea dou??
– Nu-mi dau seama, le venise rândul… S? aib? vreo leg?tur? cu faptul c? sunt în Tratat?
– Aha, aha… începi s? te de?tep?i! Da, m?… pe aici or s? vin?! ?i ?tii de ce? Pentru c? le cunosc, le ?tiu toat? organizarea, dotarea ?i dispunerea. Dracu ?tie… Nici nu vreau s?-mi imaginez! Or fi având ?i oameni b?ga?i pe undeva. Trebuie s? schimb?m rapid totul.
– Cu efectivele actuale… cu solda?i în economie… Cu împuternici?i la comand?, f?r? motorin? ?i piese de schimb…
– Nu conteaz?, m?! Important e s? lupt?m, s? nu mai facem cum am f?cut! Dou? zile, dou? ore dac? rezist?m e bine! Istoria va consemna ?i lumea va vedea c? ne-am b?tut. De data asta s? facem ca finlandezii, m?! Mai devreme sau mai târziu, fiecare murim. Da’ acum m?car s? o facem cu folos.
– De-ar gândi to?i ca dumneavoastr?…
– Nu conteaz?, m?i! Or s? fie ?i tr?d?tori… ?i dezert?ri. De când e lumea, ??tia n-au pierit. Poate vor trece tancurile ruse?ti peste noi ?i nu le putem opri. Dizolv?m unit??ile, m?i, le disip?m în masa popula?iei.
– Bine c-am f?cut încorpor?rile pe plan local: se duc b?ie?ii cu armamentul la casele lor…
– A?a e, m?i! Intr? în func?iune sistemul de rezisten?? na?ional?. Nic?ieri ?i pretutindeni! Asta e strategia. Îi lovim cu forma?iuni mici din toate p?r?ile. Î?i spun eu, de data asta n-o s? le mai mearg?… Ce faci mâine?
– P?i, s? termin hârtiile astea… Mai am ni?te date de primit.
– Las?-le dracu’! Exact asta faci tu… ?ara arde ?i baba se piapt?n?! D?-le la unul din b?ie?ii ?ia iste?i pe care îi ai cu tine! Mergi cu mine… S? cutreier?m Moldova de la un cap la altul. S? vorbim cu fiecare soldat în parte. S? vedem cu ochii no?tri pe unde or s? vin?! S? lu?m m?suri la fa?a locului, m?i!”…
Sim?i o atingere u?oar? pe um?r. Tres?ri ?i deschise ochii. Ajunseser? în fa?a blocului. ?oferul coborâse, deschisese portiera masinii ?i stingherit, nu ?tia cum s? mai procedeze…