M?, s? ?tii c? ?i pe umerii mei se sprijin? Romania Mare! Da’ voi, în loc s? o p?stra?i ca pe lumina ochilor, v? ciond?ni?i cât e ziulica de mare pe te miri ce. Aproape se împline?te suta de ani de când, ca ni?te chiori, unii îl iord?ni?i, adic?-l ridica?i în sl?vi pe rege ?i ceilal?i îl înjura?i. Pro?tilor, un rege a f?cut-o Mare ?i tot un rege a f?cut-o mic?. Unde e, m?, jum?tate de Moldov?, jum?tate de Bucovin?, trei sferturi de Maramure?, nici nu mai ?tiu cât din Partium când toat? Panonia era a noastr?, o treime din Banat (despre Kraina acum sârbeasc? nu mai pomenesc), o treime din Dobrogea? Sângele nostru, nepoate, al b??tina?ilor (sute ?i sute de holocausturi) nu al veneticilor e mortarul din care a fost zidit?! Cu lumânarea s? cau?i nu ai s? g?se?ti pic?tur? de sânge regesc la temelia ei. Fiindc? noi am avut doar domni – domini, adic? împ?ra?i. Toat? istoria noastr? nescris? am fost nu regat, ci Împ?r??ie!
Mul?umesc popor al meu geto-dac, ce azi î?i zici român! Pentru c? ai avut încredere în mine când m-ai trimis pe câmpul de onoare sub drapelul t?u. Nu m-am mai întors acas? ca s? te v?d triumf?tor, dar ?i i-am l?sat pe cei patru orfani ai mei s? se bucure ori s? lupte mai departe ei ?i în locul meu. Asemenea str?mo?ilor m-am dus râzând la zeu s?-l rog s?-i ierte pe fl?mânzii ce-au mu?cat din p?mântul nostru sfânt. Ca lupii la stân? au venit! ?i de atunci le tot rupem col?ii. Poate c? toate relele astea vin peste noi fiindc? moartea, cea mai mare dintre nenorociri, nu ne sperie. Vai de cei ce nu pot s? în?eleag? Miori?a! Din p?cate, nu ?tiam c? ?i s?r?cia, l?comia, prostitu?ia politic?, migra?ia…
Eu n-am mai avut parte de onoruri, am r?mas erou necunoscut, iar oasele-mi, de-atâta trud? ?i secerate de gloan?e, n-au mai putut s?-ajung? în mausoleu. Spune-le c? pensia asta, pe care unii ?i-o taie iar al?ii ?i-o tot recalculeaz?, e ?i solda mea neîncasat?, din care poate-mi mai faci o slujb? de pomenire. C? monumentul acela ciobit, pe unde nu mai trece?i niciunul m?car s?-mi citi?i numele, s-a înclinat ?i o s? cad?. V?d c? acuma, când camarazii t?i mor prin Afganistan în timp ce armata rus? prinde r?d?cini în p?mânturile noastre, te-ai apucat s? cau?i civiliza?ii disp?rute. Las?-i, m?, pe al?ii ?i poveste?te-le alor t?i despre noi, c? încep s? nu mai ?tie cine sunt. S? înve?e din izbânzile trecute ?i s? nu mai repete gre?elile. Nu pierim c? a?a vor du?manii no?tri, pierim c? ne uita?i voi!
Off… De o mitologie întreag? tu, neam al meu, înveste?ti în nemurire. Chiar dac?, dup? e?ecul dacilor (sacrificiu) care plecat-au ferici?i s? se bat? cu Traian ?i ai lui, anali?tii ar numi efortul t?u nestemate (m?rg?ritare) aruncate la porci! Nu conteaz? porcii… ori conteaz? enorm când e?ti cre?tin ?i se apropie Cr?ciunul. Cre?tin era ?i cel care, pe Horea îl tr?gea pe roat? ?i cel care l-a h?cuit pe slugerul din Vladimiri. Chiar ?i mincinosul (“bunul”) împ?rat, cel care, ipocrit, îi preschimba lui Iancu scârba-n nebunie! Leopold al doilea , cel care, în elanul s?u civilizator, a masacrat peste zece milioane (un holocaust ?i jum?tate) de „negrotei” are statuie în buricul capitalei atât de Unitei ?i Democratice Europe. Dar nou?, românilor, în ?ara noastr?, aici la periferie, în Bucure?ti sau oricare alt loc, al?i români (parlamentari ai cui?) ne interzic prin lege de ei votat? s? scriem MARE?AL lâng? cuvântul Antonescu. Din p?cate, ast?zi purtat de atâ?ia nedemni. Ce s? mai pomenim despre statui ori m?car o pagin? de mul?umire în istoria neamului… Putem s? cânt?m cât ne ?ine gura: „În gr?dina lui Ion…”, dar, doamne fere?te, s? recit?m: „Ridic?-te Ioane…! ” Ce s? mai zic de cei care credeau, în prostia lor, c? te umileau, exact în ZIUA SFÎNT?, pref?cându-l pe cel mai …escu (român), dintre ai t?i, în martir. Bie?ii de ei, cum te-ar putea în?elege dac?, în majoritate, sunt doar ni?te „emana?i”… “tehnocra?i”… „birocra?i”… „democra?i” cominterno-mondializa?i ce n-au nimic comun cu sângele t?u!
Viitorul ar putea declara, îns?, c? str?mo?ii mei, barbari (oameni cu barb?), au s?dit în spirit cea mai bun? investi?ie. P?catul lor, pentru ce-au f?cut ori n-au f?cut pentru tine acei în care se pompeaz?, de o istorie întreag?, speran?e divine! Nu conteaz? c? se numesc ast?zi BOR ori MUNTELE ATHOS. Dup? Constantinopole islamizat, CASA POPORULUI e capitala str?mo?escului nostru Imperiu Roman de R?s?rit (iliro-traco-dac)! ?i tocmai de aia, dup? “revolu?ie”, atâ?ia „binevoitori” culturnici o proclamau o monstruozitate ce trebuia neap?rat s? dispar?, eventual îngropat?. Câ?i ?i-o mai amintesc pe isterica „doamn?”, ce p?rea c?-?i d? duhul pe ecranul TV, îndemnându-ne s-o dinamit?m? Pentru ei, acei români neromâni, era la fel de periculoas? precum Cernobâlul! Înfuria?i c? nu le-a ie?it mâr?evia ne-au transformat industria în „mormane de fier vechi” ?i ne-au f?cut praf economia. ?i s?-l vezi pe ideologul acestei crime, cu cât? neru?inare î?i etaleaz?, zilnic, mutra pe câte un ecran de televiziune. Cu el trebuia s?-?i înceap? treaba DNA-ul. Dar la noi tr?darea, devenit? mod de prosperitate pentru orice lichea, nu se incrimineaz?! Tot ei sunt cei c?rora li s-a pus pata pe aceast? Catedral? a Mântuirii, ce de o sut? de ani ne chinuim s-o în?l??m. Se tem ca dracul de t?mâie s? nu fie mântui?i. Dar JUDECATA DE APOI tot îi va întreba ce-au f?cut cu harta, aurul ?i cu sîngele neamului meu. Cineva le va cere s? r?spund? pentru h?cuirea istoriei ?i a Marii St?pâniri a lui Burebista ori s? explice de ce au îngropat sanscrita ?i-au deromânizat Balcanii ?i Asia Mic?. Vai lor, c? nu vor g?si vorbele cu care nu s? se apere, ci m?car s? mint? ori s? am?geasc? cum ?tiu ei mai bine. Spre a se salva! Se va revolta în ei limba sacr? a ta, neam al meu din “?ara Zeilor”. Istoria, etimologia ?i dic?ionarele, deocamdat?, tot ei ni le mai scriu! Ei, cei veni?i aici, st?pâni în locul nostru, s? ne “culturalizeze” ?i „civilizeze”! Ca ?i cum cineva ne-ar mai putea înv??a, pe cei care ne mai sim?im b??tina?i, mai mult decât ne-a înv??at marele Zalmoxe, cel care prin unirea lui „zal” cu „moxe” d?ruie?te VIA??, ?i profetul s?u Deceneu… Care a stârpit viile fiindc? prin ele curgea atâta via?? cât nu o înc?pea P?mântul. Misteriosul monument din Georgia (SUA), al Noii Ordini Mondiale, ast?zi, dup? dou? milenii, îi d? dreptate. Dac? programul oculti?tilor va da roade, tu trebuie s? dispari pentru ca “poporul ales”, pe p?mântul t?u recunoscut de papa drept Gr?dina Maicii Domnului, s? înal?e Noul Ierusalim.
Mai am speran?e, îns?, când am v?zut aceast? minunat? ridicare de la Chi?in?u. Sim?eam cu m? furnic? lutul în noua înflorire, c?-mi venea s? m? duc ?i eu acolo ca o mireasm? de libertate ?i reîntregire. M?, basarabenii ??tia sub dou? secole de st?pânire ruseasc? au r?mas mai români ca voi! Mi-e o fric? cumplit? s? nu se repete aici, la Bucure?ti, tr?darea din anii ’90 ?i s? ne înec?m iar??i pe poduri de flori. Dar, de data asta, de nu s-o afla un altul mai de soi, m? proclam eu Alesul mântuirii tale, renun? la nemurire ?i m? întorc acas? s? duc eu în spate crucea pân? în vârful golgotei. Acolo am s? s?rut picioarele Sfinxului ?i-am s? m? prefac în piatr? spre a m? contopi cu Kogaion-ul. Am s? str?lucesc pân? v? voi lumina min?ile ca s? vede?i ce ave?i de f?cut!