Jelanie mută (comandorului Dobre)

Nu găsesc vorbe destul de mari și de frumoase să te povestesc, nu am nici cuvinte destule să te vorbesc până la capăt. Doar tăcerea mută a durerii din inimile celor care te iubim te poate rosti pe tine cel adevărat. Știu că ai fi vrut să-ți însăilez un necrolog, dar cum puteam prin câteva… Read More »

Amnistia

“Mă, băiete, auz că acu’, cu trecerea la vremuri noi, vă dă și vouă, ăstora de la armată, voie să vă cumpărați apartamentul în care locuiți. Și că ai adunat ceva bani, da’ ați mai vrea să vă împrumutați la bancă. Treaba voastră, vă mai ajut și eu cu ce mai am, da’ io zic… Read More »

spune-i

spune-i doamne că sunt al tău și să mă lase-n pace cuvântule prietene rostește-mă în șoaptă să nu se-audă că exist oferă-mă toamnă în ruginiul frunzelor tale ca pe-o podoabă falsă cu foame în pântecul tău mistuie-mă iubire ca pe-o renaștere uită-mă timpule pe cerșetorul de secunde la capul ăstălalt de pod rătăcește-mă drumule-n cerc… Read More »

fructul pământului

să scap de răcoarea eternității și să-ți încălzesc focul la dogoarea păcatului am venit pe lumea asta eu lumină galbenă de viu cum catapeteasma împodobește altarul iubirea-mi pentru tine e o filocalie în care fiecare zi sfințește sămânța ce lutul ne rodește

genomie

chestia asta a lui camus cu sisiful e o prostie viața e un veșnic examen pe care îl luăm mereu cu magna cum laude – moartea probabil singura constantă din univers absurdul existenței eroului are sens doar fiindcă se petrece în inexistent o ciclică confruntare cu thanatos metafora bolovanului ca revoltă a sa e în… Read More »

ruga de pe urmă

pe lângă viață și moarte doamne tu mi-ai dat blesteme să mă vezi ce fac cu ele de le-oi scrie în vreo carte da’ eu le-am iubit pe toate cărunte ori tinerele ca să le scap de păcate de-aia-s nărăvit în rele de-oi veni la judecată spre a mă înălța sfios nu-mi da aripi nici… Read More »

poet

în timp ce zeul sieși se prosterna neputincios frumosul privea cum beat criță infinitul în văzul public își siluia eternitatea cam ăsta-i adevărul și dreptatea nu se inventase chestia cu abuzul lumina era cam ambisexă de-aia muritorii se confecționau din lut și o boare misterioasă îi anima chiar de lumea crede că sunt din …ut… Read More »

evrika

în sfârșit ceea ce așteptam s-a adeverit au fost descoperite somatoidele “diferențialele divine” nu mai sunt concept filozofic de acum au devenit realitate concretă am ieșit din abstracție deci am avut dreptate antropoteismul meu se confirmă eternoinfinitatea ne curge prin sânge ca o sevă sacră ce ne polimorfizează autoperceptiv deși fiecare dintre muritorii ăștia rămânem… Read More »

Smeritul

Ăsta al lu’ Puțică… I se spune așa pentru că a moștenit-o din neam, de la tac-su mare mică, miiică. Săracul n-are nicio vină. Nu auzise el de Adler, dar complexul de inferioritate îl rodea. De înciudat ce era, i se opăreau măruntaiele în el. Mai rău ca o cobră scuipa venin. Așa pricăjit se… Read More »

centenar

aflat în retragere privesc trist și neputincios cum în prag de centenar ne joacă pe degete unii care și-au trădat limba și își reneagă sângele de nu mă credeți studiați măcar istoria ungurilor un popor de alogeni desnaționalizați prin voia papei vorbitori de magheară ce și-au băgat în cap că sunt rasă superioară asta merităm… Read More »