Tare multă înţelepciune trebuie să fi adunat neamul acesta al nostru în proverbele sale…Şi toată, rodul unor întâmplări cândva demult trăite! Să fi avut vreo opt – zece ani, nu mai ţin minte în ce clasă eram la şcoală, când, într-o dimineaţă, nenea Mitu, frate-miu, a băgat de seamă cum eu mă strecuram pe gemuleţul… Citește mai mult »
Toată lumea îl știa, un soi de vedetă locală! Şi avea o voce că te ungea pe suflet. L-ar fi invidiat până și Caruso. Cânta în fiecare duminică în strana bisericii cu atâta foc că, bietul popa, să nu se mai facă de rușine cu glasul său hodorogit de la tutun, nu ştia cum să… Citește mai mult »
Băiat tare frumuşel Gică ăsta al Leani lu’ Drăgoi! Lumea îi zicea așa că de tac-su nu se știa nimic. Șade mai încolo, spre capu’ satului, vecin cu Niculae al lu’ Fâsnogea. Ehee, ce casă avea! Cu patru camere mari, fronton, bucătărie separată și cuptor pentru turtă. De paște toate muierile se îngrămădeau să coacă… Citește mai mult »
Trecut de suta de ani, după ce îşi dărui întreaga viaţă slujirii în credinţă, iubire şi smerenie a binelui, epuizându-şi harul bătrânul călugăr fu chemat la la Cel de Sus. Aici, potrivit poruncii, se întruni marele sinod al sfinţilor să decidă care îi este rostul şi locul cuvenit în sfânta rânduială a cerului. Având în… Citește mai mult »
Retras în mormântul său de la marginea muntelui Athos, înţeleptul Erminie lucrează, încă, la celebrul său manual de pictură bizantină, destinat zugrăvirii bisericilor creştine. A trecut timpul şi tablourile, frescele, metopele cu Adam şi Eva în rai, făcute după îndrumările sale, i se par acum atât de naive şi de false. După clasicism, renascentism, iluminism,… Citește mai mult »
Se pare că nu prea am crezut în veridicitatea acelui avertisment: „Ai grijă ce gândeşti că s-ar putea să se întâmple!” Si, probabil, tocmai de aia m-am născut să port întreaga vină a imaginaţiei şi fanteziei mele… Toată lumea şi mai ales copiii au auzit de Latonia – celebrul ţinut polar, ţară a fiordurilor, zăpezilor… Citește mai mult »
– Hai noroc! Și aia a calului… Ia zi cum e, bre nea Năică, când se îmbolnăvi Puțică de sculament… Sau de boli de-alea lumeşti, cum le zicea! – Noroc… Hai noroc şi sănătate la toată lumea! Eh, hee… Măi taică, erau vremuri grele pe atunci. Nu ca acu’ să mănânci și să bei ce-ţi… Citește mai mult »
În fiecare primăvară punea mama cloşcă pe ouă de raţă. Când începeau să ciocnească şi să iasă bobocii nu mă mai dezlipeam de lângă târnă. Abia aşteptam să apară câte unul, cu ciocul lat şi puf galben auriu, că nu aveam bucurie mai mare decât să-l iau între palme, să-l mângâi şi să-l lipesc de… Citește mai mult »
E zarvă mare la vârful unuia dintre importantele şi numeroasele noastre servicii secrete. Nu pentru că, acum cu evenimentele astea din Ucraina, ruşii, care, se pare, pregătesc al patrulea război mondial, ar mai fi infiltrat, cu vechile lor lada, vreun comando de spioni şi terorişti să mai facă cine ştie ce prăpăd prin Transilvania. Eventual,… Citește mai mult »
Puţini sunt cei care să nu fi auzit proverbul: “Ajunge o măciucă la un car de oale!” E vechi, de pe vremea lu’ nea Mirică datează. Auzindu-l, ne gândim la vreun nebun care s-a apucat să fărâme, cu măciuca, marfa bietului meşteşugar. El ascunde, însă, sensuri mult mai profunde şi mai subtile… E suficient să… Citește mai mult »